Featured

asd

About this Blog

Eseu asupra epilarii

0 comentarii
Aseara m-am epilat. Ca de obicei, a fost o tortura, mai ales sa scot firele de par ramase in gaura de scurgere a cazii: nu se mai fac ca pe vremuri, cu gratarul la suprafata. Acum trebuie sa iti infigi degetele ca-ntr-o femeie. Tot ca acolo.. nu stii peste ce dai. Eu am scos la iveala niste fire de par care cu siguranta nu-mi apartineau mie. Prea lungi si prea blonde.

Imi place sa ma epilez*, desi conceptul asta e strain de mine. I-am dat o alta valenta, in absenta tariei de caracter si a curajului sa folosesc ceara de epilat. E paradoxal. Daca m-as taia, oricat de oribil, la un deget, as rabda si-as strange din dinti. Apoi m-as lauda cunoscutilor. As exagera cantitatea de sange curs. As da dimensiuni fabuloase taieturii. Noi, barbatii, ne pricepem la exagerat. As zice chiar ca suntem mai buni ca femeile, la capitolul asta (!?). Dar durerea unei epilari cu ceara... n-as accepta-o.

Intotdeauna m-au uimit femeile care nu stiu sa se epileze. Dragele, folosesc lama mai des decat se barbierea taica-meu (care o facea zilnic), iar asta se vede. Cand ma cufundam intre coapsele lor, ma uimea oribilitatea deloc aspectuoasa a zonei respective. Daca le-ai fi intrebat inainte, ar fi spus cu mandrie ca se epileaza total. Nu stiu de ce se infoiau in pene: zona arata mai rau ca un teren de fotbal atacat de cateva mii de cartite.

Eu am prins o oarecare indemanare: urmez mereu o anumita directie, altfel or sa creasca firele incarnate si-o sa ma trezesc cu o multime de punctisoare rosii care baleiaza calea spre Sfantul Sfintilor. Folosesc foarfeca si, pe ici pe colo, lama de ras. Nu-mi place sa umblu cu stuful in pantaloni. E o simpla problema legata de aspect si comfortabilitate. Si de marime. Un madular ras, tuns si frezat arata mai impozant decat unul ingropat in padurea fermecata. Cred ca pentru asta ma chinui. Spaima cea mai mare e sa nu-mi retez prea mult din piele, in incercarea de-a curata imprejmuirile.

Nu aveam un motiv special pentru care m-am epilat aseara. Nu asteptam pe nimeni la mine. Dar.. era Pastele, nu? Si de Paste imi place sa ma curat de toate pacatele si de toate tarele trupului si sufletului. Daca am facut curat in casa, daca am spalat pe jos, daca am aspirat, dus gunoiul, spalat aragazul, de ce sa nu ma curat si pe mine insumi? Si de praf, si de dorinte.. S-apoi,cine mai stie de unde poate sari iepurele? Sa nu-l asteptam nepregatiti.

----
*De fapt ma depilez. Cu foarfeca si lama de ras, pentru ca epilarea implica ceara. Dar cum depilarea mea da rezultate mai bune decat obtin femeile atunci cand se epileaza.. Pot s-o numesc cum vreau eu.

De inceput

0 comentarii


Pun pariu cu oricine are chef sa piarda ca la batranete nu o sa va mai aduceti aminte niciuna din toate intamplarile frumoase care v-au jalonat anii vietii - o sa va amintiti, chiar cu lux de amanunte, numai rateurile, gafele si celelalte povesti din categoria "de-as putea numai sa ma intorc in timp". Nu e vina nimanui, asta-i firea umana.

Amuzant va fi cand o sa va mintiti nepotii ca ati facut cutare fapta de vitejie, sau cand o sa improvizati diferite intamplari din amintiri amestecate si auzite prin ziare pentru ca... sa fim sinceri, adevarul despre un om iese la iveala numai in momente neplacute. Si cum adevarul iese mereu la iveala.. soarta nu va va lasa sa va mintiti si pe patul de moarte.

Eu incerc sa nu ma mint acum, cat nu sunt tanar. Nu toate relatiile mele au fost perfecte, nu toate aventurile au mers ata. De-aceea o sa fiu sincer cu mine.. si-o sa fiu sincer in povestile mele: ce, cu cine, de ce am facut.. In curand.